"Eu recomand o stare de veselie interioara, launtrica, din inima, o stare
ce inseamna rugaciune neincetata. O stare de veselie adevarata,
degajata de problemele vietii, de problemele cararilor vietii, ale unuia
si ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Daca-i intristare, se
clocesc ouale diavolului. Este o stare de absenta, de intunecare. Daca
un om nu moare de pe pozitia de traire, de inaltare, de steag, toata
creatia sufera. Noi traim intr-o mare unitate, toata creatia lui
Dumnezeu este o unitate. Daca ne despartim de marea unitate, suntem pe
pozitie de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o pozitie de traire.
Pentru ca tragedia intregii lumi trebuie plansa ca propriile noastre
pacate. Si starea de rugaciune inseamna o stare de prezenta. Eu ca
duhovnic ce toata ziua stau de vorba cu lumea care are nevoie de
verticalitate, nu recomand nevointe. Recomand o stare de prezenta
permanenta, de opozitie fata de pacat si patima, care inseamna
recunoasterea fortelor de bine din tine”.(parintele PAPANCIOC)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu