Vine martie,vine,vine,vine.DA,vine primavara!VINE  martisorul!Va  daruiesc cu drag martisorul iubirii,al recunostintei,al iertarii!Daruiti-le  la randul vostru!

SUNETUL INIMII

  SIMTI UN  GOL INTERIOR? STAI CALM!ACCEPTA TOTUL ASA CUM ESTE ,IAR GOLUL SE VA UMPLE  CU SIGURANTA.

UN DAR PENTRU NOI TOTI!

Constientizeaza pe deplin ca momentul prezent este tot ceea ce ai.
Fa din Acum focusul central al vietii tale. Eckhart Tolle

Sunetul inimii

In toate   povestile de dragoste exista ceva care ne apropie de eternitate,de esenta vietii,pentru ca povestile de dragoste contin tainele lumii. 

LEGEA ATRACTIEI

        Legea   atractiei iti ofera esenta echilibrului gandurilor tale.Fara  exceptie.Primesti  ce gandesti- fie ca iti doresti,fie ca nu.Legea atractiei este consecventa.Nu te pacaleste ,pentru ca  LEGEA VIBRATIEI RASPUNDE EXACT  vibratiei  pe care ai emis-o.Dar   confuzia,pentru  cei mai multi ,vine pentru ca emit vibratii de care nu sunt constienti.Ei stiu doar ca au avut o anumita dorinta care nu s-a indeplinit,dar ceea ce nu realizeaza deseori este ca emit majoritatea gandurilor lor in opozitie cu dorintele proprii.
      Legea   atractiei spune:ce se aseamana,se aduna.asadar,esenta oricarui lucru caruia ii acorzi atentia ta se va manifesta in experienta ta de viata.(ESTHER SI JERRY HICKS- CERE SI TI SE VA DA)

SUNETUL INIMII

  "Fiti  rabdatori,blanzi!

SUNETUL INIMII

  Nu te poti afla in trecut sau viitor.Singurul loc in care te poti afla e clipa acum.(Eckart Tolle)

Disciplina iubitoare

   Tot  mai des aud in jur :"putina bataie la copil nu strica".Dupa parerea mea e cea mai  crunta afirmatie(sa ma exprim  frumos).Dragi parinti,oameni buni  ,violenta duce la violenta. Cum sa atingi  o minune din viata ta,un dar pe care l-ai primit?Stiu poate multi spuneti""ei da,vorbeste ea care nu e parinte"Puteti sa ziceti orice ,caci nu imi pasa.Da nu sunt parinte,am lucrat 10 ani cu copiiii,am in preajma mea minuni.DA,e foarte adevarat ca sunt momente cand simti ca ai obosit,cand nu stii ce sa faci(si pac urli,ca ,na, e cela mai simplu,sau  tragi o palmuta,ca de",bataia e rupta din rai").V-ati dorit acesti copii in viata voastra,oferiti-le iubirea voastra neconditionata!Asta nu inseamna rasfatul excesiv,nu,nicidecum.Nu, faci ce vrea el cand vrea el doar ca asa vrea el,si,vai DOAMNE,cat il iubesti.!In  felul acesta ii faci rau.Incearca sa-i oferi o educatie bazata pe iubire,reguli care au la baza iubirea.El cu siguranta simte lucrul acesta.Lasati-l  sa se manifeste dirijandu-l din umbra.Da,nu e usor:dar ati ales sa fiti parinti si asta nu e intamplator,v-ati asumat responsabilitatea aceasta.Informati-va,documentati-va,vedeti de ce are nevoie minunea din viata ta?Cand simti ca nu mai poti,pentru ca ,e normal ,nu-ti varsa nervii pe el.Roaga sotul,sotia,bunicul,sa stea o ora  cu el ,timp in care tu stat  cu  tine,efectiv faci in ora aceea ce ai chef.Daca tu,ca parinte esti plin de nervi, copilul simte lucrul acestaVa  recomand din toata inima cartea:"Copiii vin din RAI".Nu exista o reteta a educatiei ,dar te poti documenta si poti aplica ceea ce consideri tu ca s-ar potrivi.
       Revin   la partea accea cu rasfatul.Ii faceti rau propriului vostru copil.e o mare diferenta sa spunem intre acea forma de rasfat "pozitiv"in care copilul simte iubirea ta neconditionata,se simte iubit asa cum e si isi asuma greselie si  stie ca  pentru tine el e perfect si alta e acea forma de rasfat "negativa: cand eu ca parinte trebuie sa stau drept sa nu supar copilul.Repet ii faceti rau,nu asa ii aratati iubirea voastra.Va creste in frica ,in teama,va creste stramb.Spuneti-i copilului  cat de mult il iubiti,cat de fericiti sunteti ca exista in viarta dumneavoastra!II sunteti model,va imita!Jucati-va cu el,iesiti la plimbare,incercati sa  faceti activitati in comunImi  aduc aminte cu mare drag,cand ,sambata  eu si fratele meu timp de o ora,doua eram parintiii,iar parintii nostri erau copiii.Era  extraordinar!Multumesc din tot sufletul parintilor mei (si atunci nu erau atatea surse de documentare),dar ne-au iubit neconditionat s si ne iubesc pe mine si pe fratele meu.Nu pot sa nu amintesc de minunatii mei bunici,care   "  mi-au umplut copilaria  cu tot ce-i mai frumos.
         Reguli  ale disciplinei iubitoare:
      1.INFORMATI  SI IMPLICATI COPILUL!
       2.NU REACTIONATI VIOLENT!
      3.EVITATI SA EMITETI ORDINE!
     4.TINETI-VA DE CUVANT!
      5.Manifestati-va dragostea deschis!

SUNETUL INIMII

"Cand te uiti la un copac si ii percepi linistea,devii  si tu linistit".(Eckart Tolle)

SUNETUL INIMII

Inceteaza sa cauti iubirea in exterior. De fapt, nu o mai cauta deloc. Doar regaseste iubirea din interior, hraneste-o si apoi revars-o pretutindeni in jurul tau. Ea se va intoarce mereu la tine, tot mai puternica si tot mai mare. (Nico Svarlefus)

Sunetul inimii

"Coboara in tine"!

DA MAI DEPARTE!

Căutarea s-a încheiat. Transformarea este Acum.
Fie că am căutat în afară sau înlăuntrul nostru, mereu a fost vorba despre o căutare, pentru că mereu ne-am crezut separaţi de noi înşine. În virtutea acestei căutări am apelat la tot felul de mijloace, de practici, de strategii, am apelat la ritualuri şi la dogme, am căutat învăţători, iniţiaţi şi guru, preoţi şi incantaţii magice, clopote şi lumânări, şi, în ultimul timp, mai ales informaţie. Am crezut că transformarea interioară poate fi operată de la nivelul mental, dar acest lucru s-a dovedit a fi o nouă iluzie, pentru că spaţiul mental este prea îngust pentru a fi capabil să administreze infinita complexitate creatoare a Fiinţei. Şi în cele din urmă am început să înţelegem ce voia să spună Isus acum două mii de ani: nu numai că Adevărul se află în interiorul nostru, ci noi Suntem Adevărul. Sau, în terminologia lui Ramana Maharshi, noi suntem Acela pe care l-am căutat dintotdeauna. Fiecare dintre noi are acces în orice clipă la acea dimensiune a conştiinţei noastre, în care suntem, cu toţii unul. Desigur, mintea liniară nu poate fi de acord cu faptul că putem fi diferiţi, şi în acelaşi timp unul, căci ea funcţionează pe baza discriminării, precum un program de computer, dar oricine a trăit măcar o singură dată o deschidere a conştiinţei, a trăit această realitate multidimensională şi a perceput completitudinea acestui Adevăr.
Această mare transformare de conştiinţă care se petrece în adâncurile Fiinţei şi care începe să se manifeste în dimensiunea încarnată, are ca obiect exact identificarea noastră cu aceast dimensiune. Începem să ne dăm seama, încetul cu încetul, că aceasta dimensiune pe care o numim materială nu este decât o parte a spectrului de energie şi de conştiinţă a Întregului şi că noi suntem fiinţe care funcţionăm pe foarte multe niveluri, nu numai aici. Pe scurt, o putem numi „recunoaşterea propriei noastre divinităţi”. Sau o putem numi „reunirea cu Sinele”, sau o putem numi „realizare de Sine” sau o putem numi „trăirea Christosului interior” sau a „naturii budhice”. Toate aceste sintagme desemnează, în diferite tradiţii, aceeaşi realizare interioară de conştiinţă ce conduce la schimbarea felului în care ne percepem pe noi înşine şi întreaga Creaţie.
Putem vedea acum că acea „căutare” a lui dumnezeu în exterior, sau a Sinelui în interior, a fost mereu o fugă, o păcăleală, căci doar mental noi ne putem separa de propria noastră natură. Niciodată nu am fost separaţi de noi înşine. Doar am crezut acest lucru, căci am fost identificaţi cu diferite aspecte, sau roluri în care ne-am turnat energia. Ne-am confundat cu trupurile noastre, cu energiile noastre, cu emoţiile noastre şi în cele din urmă că gândirea noastră, dar pe măsură ce am experimentat aceste realităţi, le-am depăşit. Am înţeles în cele din urmă că toate acestea sunt doar parţial „noi înşine” şi astfel am început să recuperăm ceva din propria noastră voce interioară, în loc să mai cântăm imnurile altora. Astfel am descoperit bucuria de a fi noi înşine şi am descoperit că în marea realitate toate polarităţile în care am descompus Adevărul – lumină-întuneric, spirit-materie etc, nu erau decât aspecte ale aceleiaşi realităţi. Toate aceste descoperiri interioare, care la nivelul întregii umanităţi se petrec de mii şi mii de ani, au transformat cumva conştiinţa în ansamblul său. Ceea ce era disponibil doar marilor mistici, este acum disponibil tuturor acelora care au curajul de a privi în interior fără prejudecată. Aceasta este transformarea şi nu mai este nimic de aşteptat pentru a privi în interior. Nu mai este nici o condiţie de îndeplinit şi nici un ritual de urmat pentru a trăi adevăratele noastre dimensiuni. Orice întârziere a demersului interior nu este decât o amânare a trăirii depline şi o auto-păcălire. Totul se poate petrece Acum.
Din nou despre instrumentele Transformării interioare
Parcă vă aud, dragi prieteni: „bine, acum, dar cum facem acum să trăim această realitate extinsă?” Ei bine, răspunsul la această întrebare este simplu: toate „tehnologiile sacrului”, rugăciunea, mantrele, meditaţia, ritualurile de orice fel, nu au făcut vreodată altceva decât să ne scoată din identificarea cu nivelul mental şi astfel să ne ofere accesul la Prezenţă şi la momentul Acum. Nu au făcut decât să ne scoată din iluzie. Obiectul oricărei practici este această stare de conştienţă mai largă decât cea mentală. Extraordinara construcţie mentală pe care o numim „ego”, cea care ne permite să funcţionăm în această lume având o identitate formală îşi are sursa exclusiv în minte. „Eu” este un gând, un val al conştiinţei. Până în vemurile din urmă identificarea cu această vibraţie era extrem de dură şi greu de depăşit, dar acum nu mai este cazul. Experienţele marilor maeştri ai umanităţii au deschis calea în aşa fel încât acum este mult mai uşor de trăit dez-identificarea de ego.
Pentru mine şi pentru noi, aceia care experimentăm sub semnul Călătoriei Inimii, calea de acces către prezenţă şi către momentul Acum este respiraţia. Acest element fundamental a însoţit întreaga istorie spirituală a lumii, în toate culturile şi în toate timpurile. Este o cale atât de simplă şi atât de la îndemâna oricui, încât unele tradiţii mistice au încercat în mod deliberat să ţină ascuns acest fapt. Adevărata rugăciune, adevărata meditaţie, adevăratele şcoli de mistere au avut mereu în centrul practicilor „magice”, respiraţia. Dar nu vreau să vorbesc aici despre alţii, ci doar despre propria experienţă. Oricine poate experimenta stări de conştiinţă extinsă şi mulţi o fac fără să ştie. Adevăratul „secret” constă în conştientizarea şi validarea acestor trăiri. Este primul pas către integrarea lor în viaţa de fiecare zi. Şi pentru aceasta e din nou nevoie de „instrumentul” respiraţiei, căci prin respiraţia conştientă ne putem centra şi alinia diferitele niveluri ale corpului de conştiinţă.
Sunt greu de pus în cuvinte aceste experienţe, dar, pe scurt, ceea ce se petrece este o reîntoarcere  la echilibrul natural al Fiinţei. Atunci când începe acest proces de transformare, începem să ne dăm seama că, de pildă, fricile noastre, mâniile noastre, emoţiile care ne secătuiesc de energie căci le hrănim din adâncul fiinţei noastre, nu sunt decât valuri ale conştiinţei. Toată energia lor nu este decât propria noastră energie, creată de noi. Respiraţia conştientă ne ajută să ne întoarcem la centru, să tăiem alimentarea cu energie a acestor stări ale conştiinţei generate mai curând de ceea ce gândim decât de ceea ce suntem. Mai mult decât atât, respiraţia ne permite nu numai să nu ne lăsăm antrenaţi în identificarea cu aceste stări, dar să transformăm aceste stări energetice, să le „demodulăm” în aşa fel încât ea redevine energie neutră.
Traversarea oricărui fel de „criză” este mai uşoară atunci când folosim respiraţia conştientă pentru a reveni la echilibrul natural a ceea ce suntem. Asta nu înseamnă a „controla” stările emoţionale, nu înseamnă a le anula, ci înseamnă a recunoaşte adevărata lor natură. Şi recunoaşterea acestei naturi înseamnă dezidentificarea de ele, ceea ce conduce la stingerea lor naturală. Imensa inteligenţă interioară a Fiinţei noastre are capacitatea de a readuce în echilibru toate nivelurile sale, cu condiţia ca ego-ul să-i permită acest lucru. Ego este egal „control” şi ne-încredere. Fiinţă înseamnă dimpotrivă, încrederea absolută în realitate, oricum ar părea ea, încrederea absolută că totul este aici ca să ne servească, că orice experienţă este o reflexie a Sinelui.
Respiraţia este echivalentă cu revenirea în interior ca unic centru al realităţii noastre şi, mai mult decât atât, este o permanentă recunoaştere şi asumare a experienţei. Este o luare în stăpânire a propriei noastre realităţi, corporale, energetice, emoţionale şi mentale. Respiraţia conştientă este echivalentă cu întorcerea acasă a Creatorului care suntem fiecare dintre noi, după o lungă absenţă. Am fost pierduţi în identificarea cu mintea, cu ego-ul nostru, pream mic pentru a putea administra aceasta realitate multidimensională, dar revenind în ceea ce numim în Respiraţia Inimii „centru”, sau „acasă”, ne reocupăm locul de stăpâni ai palatului Fiinţei.
Conştiinţa are capacitatea enormă de a crea realitate. Convingerile noastre, credinţele noastre, rolurile cu care ne identificăm, toate crează o realitate experimentabilă. Universul reflectă ceea ce credem că suntem. E o chestiune de identitate în cele din urmă. Credem că suntem doar trup, sau energie, sau emoţie sau gând, sau câte puţin din fiecare, ei bine, asta vom experimenta. Credem că în centru se află Sinele şi că suntem una cu el, asta vom experimenta. Respiraţia nu face decât să ne aducă instantaneu în momentul zero, acasă, condensand întreaga noastră energie, atenţie şi prezenţă, şi retrăgând investiţia noastră de energie din spaţiile speculative ale labirinturilor mentale. Aceasta nu înseamnă că anulăm mintea, că o distrugem sau că luptăm împotriva ei, ci dimpotrivă, că o integrăm în marele întreg.
Respiraţia este singurul „instrument” care ne poate ajuta să mergem în interior instantaneu şi să ne racordăm cu realităţile marii conştiinţe care suntem.
Faţă în faţă cu provocările transformării
Suntem experţi în a găsi motive pentru a lăsa lucrurile aşa cum sunt, sau, cu alte cuvinte, pentru a împiedica transformarea, în ciuda faptului că întreaga realitate ne dă semne că ceva trebuie să se mişte. Priviţi în jurul vostru, la „ce nu merge”. Relaţia voastră, job-ul vostru, afacerea voastră, orice pare că „nu e cum ar trebui să fie”. În orice zonă ar apărea, tensiunea este semnul că ceva acolo, în interiorul situaţiei, cere transformarea. De-obicei noi ne opunem transformărilor, pentru că ne temem de ceea ce ar putea să ne aducă viitorul. Nu avem curajul să ieşim dintr-o relaţie în mod evident toxică, pentru o mie de motive pe care mintea le găseşte cu uşurinţă. Toate vor avea la bază frica de ceva ce ar veni în viitor. Este expresia modului nostru mental, conservator, plin de frică, de a avansa. Nu avem curajul de a pleca dintr-un job care nu ne mai aduce nici o satisfacţie, de teama că nu vom gasi altceva mai bun. Nu avem încredere în noi înşine şi nici în realitate. De-obicei, nu recunoaştem acest lucru, ci proiectăm „motivele” în dreptul altora: am copii, ţara e de rahat, guvernul nu-şi face treaba, criza mondială e pretutindeni şi dumnezeu e absent. Nu pomenim nici o clipă despre frica de schimbare. Criza va deveni cronică, în orice domeniu, până în clipa în care vom ceda.
Aceast este esenţa transformării. O nouă viziune asupra a ceea ce suntem nu poate veni până nu renunţăm la cea veche. Şi renunţarea poate veni uşor, conştient şi elegant, sau dimpotrivă, printr-o criză prelungită şi dureroasă. Ne putem lăsa duşi de curentul schimbării, plini de încredere, sau ne putem crampona de formele trecutului până când durerea va deveni insuportabilă şi atunci vom ceda. În faţa unei „crize”, mintea face mii de planuri, caută soluţii în baza ei de date, se informează pe internet, cum au făcut alţii, cu ce anume seamănă această situaţie şi care ar fi alternativele. Se bazează, întotdeauna pe trecut şi pe găsirea unei strategii asemănătoare pentru a aproxima un viitor incert. Dar asta nu mai funcţionează acum, pentru că trecutul pur şi simplu a murit şi realitatea acestei clipe nu se mai potriveşte cu cea trecută. Mintea nu poate avea încredere, şi nici intuiţie, căci intuiţia nu apare decât în momentul prezent. Orice abordare bazată pe trecut e inutilă. Acesta este motivul pentru care la actuala criză, personală sau globală, nu se mai pot găsi soluţii bazate pe trecut.
Ce este făcut într-o asemenea situaţie? Ei bine, un singur lucru. Să ne oprim o clipă din căutarea disperată a minţii, să respirăm adânc şi conştient, atenţi la toate senzaţiile din interior. Asta ne va aduce imediat în Acum. Apoi, în acest spaţiu, în care traficul mental se linişteşte, pur şi simplu aşteptăm nu „ o soluţie”, ci căutăm Încrederea în situaţie. Uneori, adevărata soluţie este renunţarea la un drum, la o cale, la o persoană, la un context, la un job care nu ni se mai potriveşte. Este o eliberare de energie de fapt. Sigur, mintea va urla: „cum adică să aştept, cum adică să am încredere, cum adică să fie bine dacă renunţ?”Ea nu poate înţelege faptul că uneori, pentru a se deschide o uşă nouă e nevoie să o închidem pe cea veche. Pentru a crea o nouă oportunitate e nevoie să ieşim de pe vechiul drum şi să avem curajul să o luăm într-o direcţie necunoscută. Mintea ar vrea să aibă garanţii, asigurări, confort dacă s-ar putea, dar în mod paradoxal, a încerca să menţii o situaţie în ciuda semnelor evidente de transformare, elimină orice confort.
În faţa provocărilor transformării e nevoie de o permanentă întoarcere spre interior, şi spre trăirea conştienţei largi, a Fiinţei. Nu foloseşte la nimic să aruncăm vinovăţia în ograda altora, căci nu există nici o vinovăţie, a nimănui. Foloseşte însă să ne întoarcem spre interior şi să simţim adevăratele mecanisme ale transformării, care îşi au rădăcinile în propria noastră conştiinţă. Astfel, vom putea redobândi încrederea în noi înşine, în simţirile noastre, în intuiţiile noastre. O intuiţie nu are nimic logic în ea, nu se bazează pe informaţii trecute. Ea vine din adâncurile fiinţei, nu este rezultatul unui proces al cauzelor şi efectelor. Dar, ca să ai încredere într-o intuiţie, e nevoie de curaj. Curajul de a acţiona în ciuda opiniilor majorităţii, în ciuda conştiinţei de masă, înciuda a „cum se face” sau cum „au făcut alţii”. Aceasta înseamnă a renunţa la căile vechi.
Stările de conştiinţă extinsă sunt un instrument extraordinar pentru a accesa aceste niveluri ale fiinţei din care provine intuiţia. Dar a integra intuiţiile în viaţa de fiecare zi şi a avea acces la ele în orice clipă, asta este o chestiune de poziţionare permanentă în centru, în zero. Înseamnă a privi din ce în ce mai mult realitatea din starea de Prezenţă, din Acum, din non-mental. E o cale nouă, căci mii de ani am acţionat din perspectiva analitică a minţii. Dar acum, o nouă eră se naşte prin noi, o nouă abordare care-şi are originea în experimentarea unor dimensiuni mai largi din ceea ce suntem, decât până acum. Nu putem vorbi despre transformare spirituală, sau despre noua conştiinţă, în afara acestui moment de Acum.
De aceea respiraţia conştientă este atât de importantă. Căci ne însoţeşte în orice clipă a vieţii noastre şi este cheia către această nouă perspectivă asupra noastră şi a lumii. Este cheia către nivelurile profunde ale intuiţiilor noastre de orice fel şi către straturile inefabile ale Fiinţei. Prin alegere, facem ca aceste niveluri de conştiinţă să se scurgă în realitatea materială.(HORIA  TURCAN)

Renunta la comparatii si astfel te vei putea bucura de de viata la maxim. Osho

TE iubesc,om al inimii mele!Multumesc!

Sunetul inimii

     Tu esti  singurul raspunzator pentru fericirea ta!

AI nevoie de asa putin, spre a fi fericit!

    Cat de putin ne trebuie pentru a fi fericiti!Problema e ca  realizam lucrul acesta    cam rar,ca  traim ancorati in trecut sau cu un picior in viitor ,uitand ceea ce e cel mai important:PREZENTUL
    A trai in prezent ,a fi recunoscator pentru ce ai ,pentru ceea ce esti,pentru oamenii din viata ta ,a rade,a plange,a ierta ,a iubi ,a multumi e fabulos.Sunt momente cand  armonia sufleteasca ma invaluie,cand   constientizez   trairile mele,misiunea mea aici;sunt momente cand ascult muzica din mine,cand inima mea vibreaza la unison cu  ceea ce ma inconjoara.Doamne,ce minunat e cand ma bucur de ce exista in jurul meu,cand  privesc un copac,o floare,cerul,zapada!Cata  frumusete e in jur,cata liniste!Si ce fain e cand stai de vorba tu cu tine,cand  inspiri si te lasi inspirat.Repet:avem nevoie de asa putin spre a fi fericiti!Poate  a venit clipa  sa ne privim pe noi mult mai atent,sa " scormonim" in interior ,sa vedem ce-i acolo.Daca sunt rani,regrete,vina  iertati-va!Daca e agresivitate si critica,judecati  inlocuiti-le cu iubire!Tu alegi daca vrei sa fii fericit sau nu:decizia e a ta.Tot  ce arunci  asupra celorlalti arunci spre tine.Asa ca iarta-te,fii ferm in alegeri,asuma-ti responsabilitatea,nu da sfaturi ,ajuta doar daca ti se cere,ofera spatiu celuilalt!A spune cuiva nu, la un anumiit moment sau" nu pot" nu inseamna ca il ranesti,nu inseamna ca nu tii la el.Nu te lasa afectat de parerea altora despre tine.Nu poti fi pe placul tuturor.Nici macar nu face efortul ,nu e cazul.Fa ce simti ,fii tu.!Se sterg vechile tipare ale acelui bun simt"fumat",gata!(fa asa ca asa e frumos,dar ce va zicex,y?,dar trebuie sa dau bine,nu?).Gata ,dragilor!SA  lasam acele tipare,sa le inlocuim cu noua energie a iubirii,a iertarii,a recunostintei.a compasiunii!Nu spun sa fii neobrazat,dar fii sincer ,nu face de ochii lumii sau ca asa fac altii si na,trebuie sa facem si noi.Pai,ce va zice luumea?E  strict problema lumii,nu a ta.PROBLEMA TA E CU TINE,ATAT,CU TINEEEEEEEEEEEEEEEEE.Schimba-te tu,fii tu asa cum ti-ar placea sa fie ei!Daca e cazul schimbarea vine si la ei ,daca nu e cazul ,mergi mai departe,fii tu!Traieste-ti viata tu ,nu o trai spre a fi pe placul altora,spre a arata ce poti tu sa faci etc.Iubeste-te si crede in tine!Azi,mi-am aminit ce spunea sotul meu despre mine  mamei mele odata:''RALU SE BUCURA SI DE O FRUNZA"!(CHIAR MI-A CRESCUT INIMA DE BUCURIE)Asa e  -ma bucur ,ma bucur de tot ma bucur.Am si momente cand parca ma lupt sa ies la lumina,dar ies.E normal sa mai vorbesc si cu tristetea,na!O accepti, te imprietenesti cu ea si   ...... e miraculos,iese soarele!Nu traiti in spatiul fricii,caci   o hraniti si ii dati putere!Iertati-va pe voi ca sa  puteti ierta ,iubiti-va pe voi ,ca sa puteti iubii,credeti in voi!Nu uitati ,de puterea cuvintelor,de incarcatura lor energetica!Nu uitati sa multumiti permanent,sa iubiti cat puteti de mult!
  Multumesc, familiei mele ca ma iubeste asa cum sunt,multumesc  oamenilor minunati din viata mea,multumesc lui  DUMNEZEU  CA SUNT,CA  IUBESCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC
 SI SUNT IUBITA NECONDITIONATTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT,
 CA  AM DARURI MINUNATE IN VIATA MEA,MULTUMESC PENTRU FIECARE LECTIE PE CARE O PRIMESC PANA O INVAT!Va multumesc voua,celor care cititi ceea ce postez!
     Si nu uitati:avem nevoie de asa putin, spre a fi fericiti!Multumesc,Nico,IZA,ALINA!

Va daruiesc cu drag!

        "Noi putem vorbi despre iubire si putem scrie o mie de carti despre ea,dar iubirea difera pentru fiecare om in parte,caci trebuie mai intai experimentata.Iubirea nu e un concept,ci o stare de fapt,o modalitate de a actiona.Singura cale de a atinge starea de fericire e iubirea in actiune.

      Singura   cale prin care atingem maiestria in iubire este sa practicam iubirea.Nu e nevoie s-o justificam sau explicam:este suficient doar sa o practicam."(Don   Miquel  RUIZ)

SCOALA MAMELOR

Despre noi

Totul a pornit de la sutele de mesaje cu rugăminţi din toată ţara care au sosit către mine când am devenit mamă, pe blog sau prin scrisori, de la fete, femei, mame întâmpinând tot felul de dificultăţi care îmi cereau sfaturi, ajutor, idei. Am început să mă documentez pentru a răspunde mesajelor pe domenii precum: sănătate, legislaţie, drepturile femeilor, formare profesională sau pur şi simplu forţa de a te regăsi şi a trăi frumos şi demn, la orice vârstă. Întrebările s-au înmulţit rapid şi prima idee pe care am avut-o de a ajuta mai multe mame decât o puteam face prin răspunsuri individuale a fost aceea de a structura informaţia valoroasă adunată într-o carte, «Preţuieşte Viaţa», după publicarea căreia lucrurile au luat o amploare neaşteptată. Aşa că am înţeles nevoia imensă a mamelor din România de a comunica, de a se înţelege pe ele însele, de a găsi soluţii la problemele de zi cu zi care le apasă pe umeri şi de a avea pe cineva de încredere care să le ofere informaţie corectă. Am gândit un proiect naţional destinat mamelor pentru care am obţinut fonduri europene pentru a-l demara şi susţine timp de un an, aceasta fiind dealtfel şi singura şansă reală de a-l putea pune în practică.

Succesul Şcolii Mamelor mi-a depăşit aşteptările: centrele noastre de consiliere din ţară (Bucureşti, Ploieşti, Cluj deocamdată) oferă servicii şi seminarii gratuite pentru mame, cursuri de formare profesională în urma cărora multe dintre acestea şi-au deschis mici afaceri. Telefonul naţional destinat mamelor, 116111, este la dispoziţia lor 7 zile din 7 şi am făcut turul ţării întâlnindu-mă faţă în faţă, împreună cu experţii noştri pe teme diverse (cea mai căutată dezbatere: “Sunt mamă, cum găsesc echilibrul între familie, profesie şi dorinţele proprii?”), cu peste 5000 de mame care s-au simţit inspirate şi au decis apoi schimbări profunde în viaţa lor. Pe http://www.scoalamamelor.ro/ au intrat deja peste 150.000 de mame, majoritatea din România, dar şi din alte 96 de ţări, pentru că primesc informaţie de încredere, iar specialiştii noştri le răspund  individual GRATUIT, fie că sunt medici, psihologi, psihiatri, experţi în parenting, carieră, jurişti care explică drepturile mamelor pe înţelesul tuturor

Spirulina

Efectele benefice ale spirulinei asupra sanatatii

Cu exceptia spirulinei, doar laptele de mama mai contine o cantitate atat de bogata de acid linoleic, extrem de important pentru functionarea optima a organismului. Constituind o sursa importanta de betacaroten (spirulina contine de 10 ori mai mult betacaroten decat morcovul), spirulina ajuta la fortifierea imunitatii organismului.
Cele 286 de substante active continute de spirulina maresc capacitatea organismului de a lupta impotriva stresului. In plus, spirulina are proprietati antiinflamatoare. Spirulina are si un efect curativ intern, ajutand la eliminarea toxinelor din corp. Folosita pe cale interna (spirulina in stare pura sau spirulina sub forma de preparate medicale), spirulina previne atacurile de inima. Iata care sunt si alte beneficii ale tratamentului cu spirulina:

• spirulina, spun cercetatorii, poate preveni aparitia celulelor canceroase
• gratie continutului de vitamina E si de alti antioxidanti, spirulina intarzie imbatranirea, prevenind totodata si sterilitatea
• spirulina poate fi intrebuintata si in tratarea anumitor boli de piele: dermatite, eczeme, psoriazis
• spirulina are efecte pozitive si asupra organelor vizuale, ajutand la tratarea miopiei sau a cataractei
• spirulina protejeaza rinichii de efectele secundare ale medicamentelor folosite in diverse tratamente
• spirulina are o actiune benefica si asupra tensiunii arteriale si contribuie la reglarea acesteia.
• spirulina este utilizata cu rezultate bune si in scaderea colesterolului
• unii medici recomanda spirulina si pentru imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare, precum si in tratarea anemiei.

SUNETUL INIMII

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI  sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti  cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ... Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
(OCTAVIAN PALER)

Sunetul inimii

Da-i voie naturii sa te invete  ce este linistea.

Sunetul inimii

Esti gata sa vezi maretia din tine? Ei bine, daca da, imagineaza-ti ca-ti scrie Dumnezeu. Considera ca aceste cuvinte vin direct de la El. Iar mesajul Sau este: "esti minunat, te iubesc, indiferent ce alegeri ai facut sau vei face!" Si asa este! (Nico Svarlefus)

 

Nu te lupta. Lasa lucrurile sa curga si vei simti dintr-o data cum lucrurile se leaga fara efort.

Spiritual versus destept-NICO Svarlefus

"Prin anul 2002, am citit prima carte de spiritualitate. Au urmat alte multe carti, Astrologie, Reiki, cursuri de autocunoastere si transformare personala. Zi de zi aflam tot mai multe informatii si  incepeam sa ma prind cum functioneaza. O perioada destul de lunga m-am multumit ca intelegeam, analizam, cercetam. Iar faptul ca aveam informatii din aceasta zona imi dadea curaj si incredere. Si iata cum incepusem sa vorbesc doar despre spiritualitate si despre legile imuabile ale Universului, ori de cate ori ma intalneam cu vreun prieten.
Credeam ca doar intelegerea acestor informatii era de ajuns. Aveam subiect “destept” de conversatie, imi expuneam cu superioritate adevarurile la care am ajuns, aveam motiv sa ma cocot in varful “dealului”.
Dar cu cat citeam mai mult si cautam mai mult, cu atat intram mai tare in ceata. Pana la un moment dat, cand m-am oprit, dandu-mi seama ca ceva nu functioneaza. Ca, desi “invatasem” si intelesesem multe, nu se schimbase nimic in starea mea interioara si prea putine in viata mea. Atunci m-am oprit, am inchis cartile, am incetat sa mai caut. Mi-am dat seama ca totul fusese pentru mintea mea, totul era in cap. Nu integrasem ceea ce primisem, nu aplicam si, evident, nimic nu se schimba in afara.
Abia atunci cand am oprit intrebarile, cautarea, lectura, am inceput sa simt totul. Cu durere. Si am trait momentele acelea, m-am cufundat in fiecare stare… Am inceput sa integrez, sa fiu. Am pus capat asteptarilor si ambitiilor si presiunii pe care o puneam pe mine. Mi-am dat seama ca degeaba filozofez, vorbesc despre, citesc, daca nu practic, daca nu sunt eu ceea ce spun ca am inteles.
M-am prins ca intre a intelege si a fi e o mare diferenta. Cand afli de dragul de a afla, cand stochezi totul in minte si iti foloseste doar ca subiect destept de conversatie sau de analiza, nu se misca nimic cu adevarat. Te chinui sa-i convingi pe cei din jur ca esti asa cum spui si sa-i repari. Incerci sa adaptezi lumea la noile tale convingeri, te superi cand nu-ti iese si judeci neincetat. Asta nu aduce pace interioara, ci si mai mult zgomot mental. Doar te face sa te simti special, superior, destept. Asta n-are nimic de-a face cu spiritul, ci este apanajul ego-ului. N-are nimic de-a face cu iubirea, ci cu frica.
Cand integrezi, cand accepti ca treaba ta e doar cu tine, cand te ocupi doar de alegerile si drumul tau, cand esti iubire si compasiune, cand dai mai departe doar pentru ca vrei sa impartasesti si nu pentru ca ai un scop, atunci totul in tine si in jurul tau este atins de energia ta binecuvantatoare. Cand respiri laolalta cu Universul, cand oferi spatiu celorlalti si le permiti sa faca alegerile pe care le doresc, cand ceea ce citesti sau primesti pe alte cai devine o practica permanenta, esti in inima si in Dumnezeu. Nu te straduiesti sa fii special, pentru ca stii ca esti deja dintotdeauna. Doar esti cine esti si te experimentezi cu bucuria unui copil care descopera mereu ceva nou. O lume miraculoasa se deschide in tine si in jurul tau, plina de iubire".(Multumesc,NICO!)

SUNETUL INIMII

Învata sa ramai linistit. Nu iti indrepta atentia si emotiile catre ceea ce nu doresti - focalizeaza-te pe ceea ce vrei.- Michael Beckwith

Eu

      Multumesc pentru tot ce exista in viata mea acum,pentu fiecare om care a coborat sau a urcat in "trenul "meu,
     Multumesc  , celor care imi sunt alaturi indiferent de alegerile pe care le fac,
     Multumesc,pentru experientele minunate pe care le traiesc,
     Multumesc prietenilor care  se vor urca in"trenul " meu,
     Multumesc , pentru miracolele care se deschid in fata mea.
      IARTA-MA, PENTRU CA NU PREA STIU SA PRIMESC
     Iarta-ma ,ca uneori iau totul personal,
      Iarta-ma , ca uneori mai alunec in spatiul fricii,
      Iarta-ma,ca  inca mai plec urechea la vorbe,ma las atacata,
      Iarta-ma,ca uneori ma critic si critic,
       Iarta-ma ,ca uneori  imi pierd rabdarea,
       Iarta-ma, cand nu cred in mine,
       Iarta-ma ,cand uit sa fiu recunoscatoare ,
        Iarta-ma ,cand nu zambesc   tuturor situatiilor pe care viata   me le ofera,provocarilor,
        Iarta-ma ,atunci cand fug de mine,cand ies  din spatiul inimii!

Ce minunat e sa traiesti in inima!Multumesc!Te iubesc!

Omule drag! Cat de multa iubire poti sa traiesti??? Cat de multe din darurile vietii nu le vezi , frustrat fiind pentru ce viata nu ti-a dat sau ti-a luat? Cat de mult astepti ca iubirea sa vina de la el sau de la ea? Cat de multa iubire pentru tine insuti ai? Cat de multa iubire daruiesti fara sa astepti sa ti se raspunda intr-un fel? Omule drag, cu tine vorbesc, cu toata dragostea cu care viata m-a binecuvantat! Opreste-te si respira si simte cata iubire se revarsa acum asupra ta! Simte cea mai tandra atingere posibila pe obrazul tau. O atingere ca de inger (o fi el, hahaha).  Nu lasa gandurile sa te incurce! Doar Fii prezent, constient, primind cu bucurie. Ingerul tau a stat de vorba cu ingerul meu si mi-a transmis sa te rog sa te opresti din orice treaba extrem de importanta ai avea. Opreste-te si primeste iubirea care se revarsa asupra ta!
Cu toata dragostea!

Dana Erdei 

TE IUBESC!

SUNETUL INIMII

Cand te surprinzi avand ganduri negative, gandeste-te din nou. - Neale Donald Walsch

Sunetul inimii

Daca tratezi pe cineva ca si cum ar fi deja perfect, atunci acea persoana chiar va deveni perfecta. Johann Wolfgang von Goethe

Eckhart Tolle despre rau...

Eckhart Tolle despre rau...

ECKHART TOLLE DESPRE RAU

I: Daca Fiinta Suprema sau Dumnezeu este sursa creatoare a tuturor energiilor si gandurilor, iar gandurile nascute din ego sunt o forma negativa de energie, nu sunt si acestea din urma creatia lui Dumnezeu?

R: Acest gen de intrebare a fost pusa si dezbatuta de catre multi filozofi si a ramas un fel de piatra de incercare in religia crestina. De aceea, haideti sa vedem care ar putea fi raspunsul intuitiv. In acest univers perceput prin intermediul simturilor, daca vrei sa folosesti ceva care se afla aici, pentru a-l compara cu Dumnezeu, cel mai potrivit lucru ar fi soarele. Soarele este sursa unei energii aparent inepuizabile si sursa vietii. Caldura corpului nostru vine, in mod indirect, de la soare. Desigur, soarele nu este etern, dar, in comparatie cu durata vietii omenesti, el poate fi considerat ca fiind virtual etern. De milioane si milioane de ani, el ne ofera cu marinimie energia lui datatoare de viata. Sa zicem ca soarele se afla intr-un proces de dobandire a constiintei de sine, deoarece intuitia mea imi spune ca Universul, sau mai degraba fundamentul Universului sau El, Cel Unic, se afla intr-un proces de dobandire a constiintei de sine, in dimensiunea timpului. Cel Unic exista, de asemenea, in dimensiunea atemporala, unde nu exista nici trecut, nici viitor.

Asadar, Dumnezeu – si voi folosi un timp acest nume – este deja desavarsit si perfect. Dar se pare ca, in taramul timpului, Dumnezeu devine constient prin intermediul tuturor acestor forme de viata. Revenind la exemplul nostru, daca ar fi vorba despre soare, atunci, in cadrul procesului de constientizare, el ar emite, in mod continuu, un numar urias de fotoni, de particule de lumina. Pentru un timp, fotonul individual – care este parte din si contopit cu soarele – dobandind constiinta de sine, ajunge sa se perceapa pe sine in mod gresit, drept o entitate separata. El nu mai realizeaza comuniunea lui cu soarele. Dar el continua sa fie parte a intregului si nu intrerupe niciodata legatura cu soarele. De aceea, temporar, ca etapa in procesul de dobandire a constiintei de sine, el se crede separat. Este o stare temporara. In timp ce se considera separat, el creeaza tot felul de iluzii care reflecta temeiul iluziei separarii. Acesta este, esentialmente, contextul in care ne aflam noi, in care se afla omenirea. Constiinta launtrica este constiinta lui Dumnezeu, fiindca exista o singura constiinta. Iar acea constiinta, in procesul de dobandire a constiintei de catre intreg, se percepe in mod gresit, pentru un timp. Iar acest lucru creeaza iluzia separarii, in fiinta umana individuala. Acest lucru creeaza iluzia identificarii cu forma, care este iluzia separarii. De aceea ne consideram noi niste entitati separate. Cu cat este mai puternica aceasta iluzie, cu atat mai mult se reflecta ea in actiunile exterioare, care devin, apoi, amagitoare. Iar acest lucru este numit rau. Pana la urma, raul nu distruge nimic. Esenta tuturor formelor de viata este eterna. Din perspectiva Intregului nesfarsit, raul este doar un scurt episod din ceea ce viseaza Cel Unic, atunci cand isi dobandeste constiinta de sine, in dimensiunea temporara. Asadar, care ar putea fi raspunsul la intrebarea Dumnezeu a creat raul? Daca intelepciunea cunoasterii spune ca, de fapt, raul nu este real, bineinteles ca acest lucru este corect. E o problema de niveluri. Daca privesti raul de la un anumit nivel, el pare, desigur, real. Faptul ca, esentialmente, el nu este real, nu inseamna ca el nu poate parea cat se poate de real, de la acest nivel vremelnic. Insa el trebuie recunoscut drept o amagire. Raul poate fi definit ca fiind totala identificare cu forma – adica iluzia. Cu cat o entitate se identifica mai mult cu forma, cu atat mai mult creeaza ea iluzia raului – creand, totodata, mai multa suferinta. Care este raspunsul? Raspunsul il aflam, desigur, cand stim de ce ne aflam aici. Noi suntem sursa raspunsului. Raspunsul nu este un simplu raspuns, ci sfarsitul iluziei separarii si sfarsitul asa numitului rau.

Eckhart Tolle

Eckhart Tolle – Citate inspiratoare

Cu cat ne apropiem mai mult de sfarsitul stadiului actual al evolutiei noastre, cu atat devine egoul mai disfunctional – in acelasi mod in care omida devine disfunctionala, chiar inainte de a se transforma in fluture.

Daca poti fi pe deplin multumit de faptul ca nu stii cine esti, ceea ce ramane este ceea ce esti tu cu adevarat – Fiinta de dincolo de uman, mai degraba un camp al potentialitatii pure, decat ceva ce este deja definit. Renunta sa te tot autodefinesti si sa te definesti in fata altora. Nu vei muri. Te vei trezi la viata.

Spune-i intotdeauna Da momentului prezent. Capituleaza in fata a ceea ce este. Spune-i Da vietii – si vei vedea cum viata incepe sa lucreze in favoarea ta, nu impotriva ta.

Suferinta incepe atunci cand, mental, etichetezi o situatie drept rea. Acest lucru creeaza o contractie emotionala Cand lasi situatia respectiva sa fie, fara sa-i dai un nume, ai la dispozitie o putere enorma .Contractia emotionala te deconecteaza de acea putere care este puterea vietii insasi.

Mesajul unei lumanari

Mesajul unei lumanari

M-ati aprins si va uitati ganditori la lumina mea.

Simtiti bucurie in suflet? În mod sigur eu ma bucur, pentru ca am un sens, numai cand ard. Nu sunt trista, chiar daca, arzand, am devenit mai mica. De fapt eu am doar doua posibilitati:

Prima, e sa raman intreaga. Asta ar insemna sa nu fiu aprinsa si atunci nu ma micsorez, dar nici nu-mi implinesc rostul.
A doua, ar fi sa raspandesc lumina si caldura si, prin asta, sa ma daruiesc chiar pe mine insami. Asta e mult mai frumos, decat sa raman rece si fara rost.

Şi voi, oamenii, sunteti la fel. Cand traiti numai pentru voi, sunteti lumanarea neaprinsa, care nu si-a implinit rostul. Dar daca daruiti lumina si caldura, atunci aveti un sens. Pentru asta trebuie sa dati ceva: iubirea, adevarul, bucuria, increderea si dorurile pe care le purtati in inima. Sa nu va temeti ca deveniti mai mici. Asta e o iluzie. Inlauntrul vostru e mereu Lumina.

Ganditi-va, cu pace in suflet, ca sunteti ca o lumanare aprinsa. Eu sunt doar o simpla lumanare aprinsa. Singura, luminez mai putin. Dar cand suntem mai multe impreuna, lumina si caldura sunt mai puternice.
Şi la voi oamenii e tot asa, “impreuna luminati mai mult”.

Recomand acest articol(apartine lui HORIA TURCAN) MULTUMESC!

Transcenderea durerii
Maestrul Interior percepe Adevărul şi pentru el realităţile duale nu sunt decât realităţi parţiale, ale unor aspecte ale Fiinţei şi nu ale Fiinţei Integrale. Maestrul Interior nu se teme de experimentarea durerii, fie ea fizice, emoţionale sau de alt tip, căci ştie faptul că, până la un punct, durerea este inerentă stării de încarnare. Dar refuză suferinţa, care este o prelungire mentală a durerii prin gândirea “despre” o anumită situaţie. Realitatea aspectelor are talentul de a ne atrage atenţia asupra identificărilor noastre cu diferitele noastre roluri. Tensiunea, adică durerea, de orice tip ar fi, este semnul unei identificări cu un aspect. Şi deci un instrument excepţional al evoluţiei interioare. Ce facem deci atunci când apare durerea? Ce facem atunci când apare un disconfort al trăirii?
De-obicei îl negăm şi încercăm să scăpăm de el. Dacă este o tensiune care apare într-o relaţie cu cineva, mai întâi aruncăm vina pe celălalt: el este acela care ne face să suferim. Ha! Iluzie! Niciodată celălalt nu este cel care ne provoacă durerea. El doar joacă un rol cu care este identificat, iar acest lucru presează în mod dureros propria noastră identificare. Ceea ce ne doare este propria noastră identificare cu rolul respectiv. Aspectele noastre pot fi “atacate” de celălalt, niciodată Maestrul Interior. Durerea este deci a spectelor, nu a Maestrului. Maestrul transcende identificarea cu aspectele parţiale, le include în Sine fără să le nege, le acceptă fără să le judece ca pe o parte a experienţei asumate.
Vindecarea
Orice vindecare are legătură cu trecutul şi cu identificarea cu aspectele noastre. Trecutul cuprinde poveştile pe care le spunem şi le credem despre noi înşine. Sunt poveştile aspectelor. Orice poveste despre noi înşine este parţială şi nu reflectă Adevărul întreg. Da, am fost copilul nefericit, soţul, iubitul, etc, în viaţa aceasta sau în oricare alta (poveste), dar în acelaşi timp eram cu mult mai mult decât atât. În acelaşi timp eram şi Fiiţa integrală, eram şi Maestrul conştient de faptul că trăieşte un joc al iluziei (Adevărul). Doar că nu îmi aminteam acest lucru şi astfel povestea pe care mi-o spuneam despre mine era singura mea realitate pe care o trăiam din plin.
Momentul vindecării este momentul trăirii complete a Adevărului. Momentul transcenderii tuturor poveştilor pe care ni le spunem despre noi înşine. Nu este vorba despre a nega aceste realităţi pe care le-am trăit ca fiind adevărate, ci despre a recunoaşte faptul că sunt doar parţiale şi a trăi Integralitatea Fiinţei. Este momentul în care, din hăţişurile identificărilor renaşte Maestrul Interior.
Toate bolile fizice, energetice, emoţionale şi psihice îşi au sursa în identificari cu roluri sau mecanisme de gândire şi conceptuale. Adevărata vindecare este întotdeauna spirituală şi presupune dez-identificarea de aceste roluri şi poveşti pe care ni le spunem nouă înşine şi în care credem ca fiind singura realitate. (de citit Richard Moss, Fluturele negru, Mandala Fiinţei şi Vindecarea începe în Interior) Vindecătorul Interior despre care vorbeşte Stan Grof este un alt nume al Maestrului Interior care transcende orice rol, orice aspect, orice identificare. În acest punct, vindecarea integrală este o transformare spirituală. Singura vindecare posibilă, de fapt.
Relaţiile şi rolurile
Poveştile pe care ni le spunem despre noi sunt întotdeauna în conjuncţie cu poveştile celorlalţi, după cum aspectele cu care ne identificăm se sprijină pe aspectele cu care se identifică ceilalţi. Totul este relaţie. Joc rolul fiului şi cineva va juca rolul mamei, după cum altcineva va juca rolul fiului meu. Este un mare spectacol în care Sufletele îşi asumă roluri şi poveşti, uitând cine sunt cu adevărat şi faptul că nu este decât un joc. Multă suferinţă se naşte din aceste identificări. Pe de-o parte căutăm la ceilalţi ceea ce nu ne oferim singuri: iubire, respect etc. Pe de-altă parte îi judecăm pe ceilalţi aşa cum ne judecăm pe noi înşine. Vânăm în ei propriile noastre umbre. Aceasta naşte suferinţa, care este o durere prelungită cu ajutorul minţii. Ne dor nu atât situaţiile, cât gândurile noastre despre situaţii. (de citit Byron Katie, Iubeste ceea ce este) Dez-identificarea de procesele de gândire, descoperirea că noi nu suntem gândurile noastre ci mult mai mult decât atât, conduce la ieşirea din suferinţă.
Întreaga noastră viaţă încarnată este relaţie şi rol. Privită astfel, relaţionarea devine un instrument fabulos de evoluţie, căci ceilalţi nu fac decât să reflecte înapoi propriile noastre identificări şi mecanisme. Conştientizarea acestora şi alegerea conştientă a propriei realităţi este un act care face posibilă trecerea de la trăirea aspectelor la trăirea stării de conştiinţă a Maestrului Interior. Descoperim ceea ce voia să spună Isus cu “să nu judeci”. A judeca aspectele celorlalţi înseamnă a judeca propriile tale identificări. A-i condamna este echivalent cu condamnarea de sine. Privirea Maestrului Interior este o privire de la nivelul Sufletului, care percepe jocul aspectelor şi ştie faptul cădincolo de aceste realităţi se află Adevărul Sufletului. Maestrul Interior nu numai că nu judecă nici o experienţă a nimănui, dar onorează această experienţă, oricare ar fi ea, recunoscând dreptul oricărui Suflet de a alege orice identificare i-ar fi necesară în evoluţia sa.
Transcenderea nivelurilor de identificare cu aspectele noastre şi trăirea stării Maestrului Interior nu înseamnă că ieşim complet din roluri. Câtă vreme suntem în starea încarnată, rolurile noastre, pe care le jucăm unii faţă de ceilalţi sunt inerente. Maestrul Interior nu uită nici o clipă însă de natura sa trascendentă, aflată dincolo de orice rol. El joacă rolul, dar nu se identifică cu acesta. Aceasta îl face conştient de rolurile celorlalţi, care devin transparenţi în faţa privirii sale.
Un fel de Epilog
Trăirea stării Maestrului este o chestiune interioară. Înseamnă întoarcerea privirii din exterior, către înlăuntru. Înseamnă a nu mai căuta repere şi confirmări în afară, ci a avea încredere absolută în Sine. Mai înseamnă Prezenţă absolută şi conştieţă a tuturor stărilor interioare şi a tuturor nivelurilor Fiinţei. Înseamnă a simţi permanent nivelurile fizic, energetic, emoţional şi mental, fără a te identifica cu nici unul din acestea. Înseamnă a simţi nivelurile rarefiate ale fiinţei, numite generic “spirituale”, fără a părăsi realităţile parţiale ale fiinţei omeneşti enumerate mai sus. Maestrul nu pleacă din corpul, energia, emoţia, gândirea sa, nici un moment, pentru a accesa aceste niveluri spirituale, ci dimpotrivă, le aduce pe acestea în Punctul său de Prezenţă care ajunge să fie un punct de convergenţă a tuturor dimensiunilor. Metafizica Maestrului înclude în mod intrinsec dimensiunea sa umană,căci altfel, Adevărul său nu ar fi complet. Maestrul Interior este deci o fiinţă umană care a devenit conştientă de propria sa divinitate, care a ajuns să încorporeze în dimensiunea (HORIA TURCAN)

*Iubire si posesivitate

Uneori simtim in alb, alteori in negru... Atunci cand iubim, insa, simtim multicolor. Si nici o acuarela n-ar putea reda spectacolul de culoare pe care sufletul nostru il interpreteaza... Atunci cand iubim, cerurile ni se oglindesc in ochi pentru ca sufletul nostru bate la portile necuprinsului.

Dar pentru ca iubirea nu este a noastra, ci doar ne traverseaza in vesnica ei curgere, dandu-ne aripi cu care sa ne inaltam la stele, nu avem dreptul sa o cantarim si nici sa ii posedam poezia.

De aceea, dacă intre doua ierni, primavara iti inmugureste in suflet, lasa-i parfumul sa se raspandeasca in eter si nu-ti fie teama ca vantul ti-ar putea spulbera bucuriile. Si nicio clipa nu te gandi ca noul anotimp ar putea fi nascut din iernile care ti-au pustiit toate visele... Caci acest fel de primavara exista mai presus de tine si doar faptul ca iti deschizi usile inimii ti-o pulseaza in vene...

Iar daca ai inceput sa infrunzesti, lasa ciripitul pasarilor sa iti incante auzul si nu incerca sa-l cuprinzi in coliviile mintii tale. Pentru ca numai dincolo de minte vei gasi zborul de deasupra campiilor spiritului unde verbul „a avea” nu are nici un inteles si unde iubirea isi traieste, intre „aici” si „acum”, eternitatea.

(DANIEL ROXIN)

Alegerea iti apartine,om drag!

Iubirea are capacitatea de a ne face sa intram intr-o stare de beatitudine.Aceasta   stare inseamna sa fii indragostit.Afi  indragostit inseamna a trai  beatitudinea.Simti ca plutesti,percepi dragostea pretutindeni.In momentul in care simti ce inseamna sa traiesti in aceasta stare atunci incepi s-o iubesti.Poate  multi oameni zic:"Ei,iubirea!Inima mea e goala,ce iubire!Viata     devine usoara cand iubirea devine o maniera  de a trai.Iubirea e alegerea fiecaruia din noi.Fericirea este o alegere,la fel si suferinta.Tu alegi.!

      E u  am ales sa traiesc in iubire,voi?

Sunetul inimii

Ajutorul cu forta nu este ajutor. A pretinde ca stii ce e bine pentru cel de langa tine inseamna sa pretinzi ca ii esti superior. Acesta este ego-ul. In schimb, a accepta alegerile altora, chiar daca ele implica suferinta, inseamna sa iubesti cu adevarat. Ii ajuti fiind tu iubire si lumina, nu sugerandu-le lor sa fie astfel. (Nico Svarlefus)

Recomand -RADIO" VOCEA SUFLETULUI"

*Romania are nevoie de tine ACUM!

Suntem co-creatori ai realitatii iar acest lucru ne face responsabili pentru prezentul si viitorul nostru, pentru prezentul si viitorul celor cu care interactionam. Este vremea sa fim constienti de forta extraordinara pe care o avem, de capacitatea noastra de a modela lumea in care traim.

Ne dorim o lume cu adevarat buna, cu adevarat frumoasa, cu adevarat plina de iubire; un spatiu al bucuriei, al fericirii... Atunci, haideti sa contribuim cu totii la crearea acestei Noi Lumi! E in puterea noastra sa ne transformam propriul destin si sa transformam destinul unei intregi natiuni.

Omule bun, crede ca acest lucru este posibil si fii o sursa de lumina acolo unde esti! Crede ca acest lucru este posibil si uneste-te in actiuni comune cu toti cei care simt la fel!

In fiecare seara, de la ora 22:00, Radio Vocea Sufletului te invita sa participi la o actiune care vizeaza trezirea romanilor si transformarea destinului acestei tari. Participa si tu la rugaciunea si meditatia pentru Romania! Romania are nevoie de tine ACUM!

Daniel Roxin