Progresul
"Un explorator strabatea uriasele paduri ale Amazoniei, in America de Sud. Cauta oarece zacaminte de petrol si era foarte grabit. In primele zile, indigenii pe care ii angajase ca si insotitori, se adaptara la mersul rapid si nelinistit pe care albul dorea sa-l imprime tuturor lucrurilor.
Dar, in dimineata celei de-a treia zi, se oprira tacuti si ramasera nemiscati, cu un aer intrutotul absent. Era lucru vadit ca nu aveau de gand sa mai porneasca la drum.
Pierzandu-si rabdarea, exploratorul nostru arata spre ceas si cu gesturi graitoare, incerca sa-l faca sa inteleaga pe cel ce era capetenia insotitorilor ca era necesar sa se urneasca din loc, pentru ca timpul trecea.
- Cu neputinta, raspunse acesta, linistit. Oamenii au umblat prea repede si acum asteapta ca sufletul lor sa-i ajunga din urma.
Oamenii de azi sunt tot mai rapizi. Dar sunt si nelinistiti, distrati si nefericiti. Aceasta pentru ca sufletul lor a ramas undeva in urma si nu-i mai poate ajunge."Bruno FERRRERO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu