Te vindeci trupeste daca te-ai vindecat sufleteste!
"Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în
viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o
maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală
sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine.
Boala este pur şi simplu un semnal al corpului tău.
Supraconştiinţa ta, latura ta divină, Dumezeul tău
interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra
faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale este
ceva care se opune legii iubirii. De aceea este necesar să
captezi mesajul şi să mulţumeşti supraconştiinţei tale că
ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să descifrezi mesajul,
bolile şi accidentele tale nu vor face decât să se
intensifice.
Cănd starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat
despre ce e vorba. Dacă boala e puternică înseamnă că
ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău
care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe
drumul dragostei.
Toate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod: să
accepţi pierderea umanului, să vezi în aceasta voinţa
divină şi să înţelegi că fără boală nu există dezvoltare
spirituală. Boala este un bec roşu care ne avertizează
asupra faptului că noi ne aflăm pe un drum greşit.
Dacă ani în şir faci prostii, repetând greşelile, vine o
vreme a plăţii prin boala pe care singur ţi-ai creat-o. De
fapt boala se datoreşte pierderii divinului din noi, iar
însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături.
Practic te vindeci trupeşte dacă te-ai vindecat sufleteşte.
Noi oamenii suntem alcătuiţi din trei componente: trup,
suflet şi spirit, asemeni Sfinei Treimi: Tatăl, Fiul şi Sfântul
Duh şi orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri
ne aduce suferinţă.
Toate bolile sunt autocreate. Până şi doctorii îşi dau
seama acum de modul în care oamenii se
autoîmbolnăvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut
atrag boala şi nenorocirea.
Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne
transformăm, să acumulăm iubire pentru Dumnezeu. Cu
cât mai puternic se schimbă omul lăuntric în direcţia
bună cu atât mai puţine medicamente îi sunt necesare şi
mai repede poate învinge boala.
Dacă distrugem armonia dintre noi şi univers vom avea
parte de boli, nefericire, necazuri şi suferinţe.
Gândurile sumbre, pline de neîncredre, grijile, ura şi
frica, împreună cu rudele lor: anxietatea, amărăciunea,
nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a
judeca pe alţii şi de a-i condamna, toate acestea atacă
trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferinţă,
nefericire şi deprimare. În aceste condiţii este imposibil
să ai un corp sănătos.
Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem
sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii
răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru
fericirea şi nereuşitele noastre. Nu Dumnezeu ne trimite
boli, accidente sau suferinţe, ci noi ni le creem singuri
prin gândurile noastre distructive. Cu alte cuvinte,
culegem ce am semănat în trecut.
Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau ca o
nedreptate. Ea este cel mai drept act din existenţa
noastră, pentru că a fost generată de comportamentul
nostru mental şi afectiv. Prin gând omul se îmbolnăveşte
şi tot prin gând el se vindecă.
Adevărata vindecare începe în momentul în care ne
gândim ce am vrea să facem atunci când ne vom
recâştiga sănătatea. Nu tratamentul medical este cauza
vindecării, ci credinţa fermă. ”De veţi crede, toate sunt
cu putinţă celui care crede”. Marcu 9, 23)
Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă. Când
rana este tratată cu iubire ea se vindecă repede.
Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă,
în funcţie de cât de mult aţi capitulat în faţa iubirii. În
măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie
şi iubire vom putea să învingem treptat orice boală.
Vindecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite,
lecţiile învăţate, atenţionarea luată în seamă.
Nu este suficient să acceptăm boala, trebuie să ne
bucurăm că ea ne salvează sufletul şi trupul. Noi trebuie
să acceptăm toate umilinţele, neplăcerile pricinuite
trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică
sufletul.
Dacă avem curajul să fim cinstiţi cu noi putem uşor să
observăm că: jumătate din viaţă ne străduim să ne
distrugem sănătatea pentru avere, pentru ca apoi în
cealaltă jumătate să cheltuim averea pentru a ne
recâştiga sănătatea, cât se mai poate din ea."
Valeriu Popa
viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o
maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală
sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine.
Boala este pur şi simplu un semnal al corpului tău.
Supraconştiinţa ta, latura ta divină, Dumezeul tău
interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra
faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale este
ceva care se opune legii iubirii. De aceea este necesar să
captezi mesajul şi să mulţumeşti supraconştiinţei tale că
ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să descifrezi mesajul,
bolile şi accidentele tale nu vor face decât să se
intensifice.
Cănd starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat
despre ce e vorba. Dacă boala e puternică înseamnă că
ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău
care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe
drumul dragostei.
Toate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod: să
accepţi pierderea umanului, să vezi în aceasta voinţa
divină şi să înţelegi că fără boală nu există dezvoltare
spirituală. Boala este un bec roşu care ne avertizează
asupra faptului că noi ne aflăm pe un drum greşit.
Dacă ani în şir faci prostii, repetând greşelile, vine o
vreme a plăţii prin boala pe care singur ţi-ai creat-o. De
fapt boala se datoreşte pierderii divinului din noi, iar
însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături.
Practic te vindeci trupeşte dacă te-ai vindecat sufleteşte.
Noi oamenii suntem alcătuiţi din trei componente: trup,
suflet şi spirit, asemeni Sfinei Treimi: Tatăl, Fiul şi Sfântul
Duh şi orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri
ne aduce suferinţă.
Toate bolile sunt autocreate. Până şi doctorii îşi dau
seama acum de modul în care oamenii se
autoîmbolnăvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut
atrag boala şi nenorocirea.
Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne
transformăm, să acumulăm iubire pentru Dumnezeu. Cu
cât mai puternic se schimbă omul lăuntric în direcţia
bună cu atât mai puţine medicamente îi sunt necesare şi
mai repede poate învinge boala.
Dacă distrugem armonia dintre noi şi univers vom avea
parte de boli, nefericire, necazuri şi suferinţe.
Gândurile sumbre, pline de neîncredre, grijile, ura şi
frica, împreună cu rudele lor: anxietatea, amărăciunea,
nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a
judeca pe alţii şi de a-i condamna, toate acestea atacă
trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferinţă,
nefericire şi deprimare. În aceste condiţii este imposibil
să ai un corp sănătos.
Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem
sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii
răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru
fericirea şi nereuşitele noastre. Nu Dumnezeu ne trimite
boli, accidente sau suferinţe, ci noi ni le creem singuri
prin gândurile noastre distructive. Cu alte cuvinte,
culegem ce am semănat în trecut.
Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau ca o
nedreptate. Ea este cel mai drept act din existenţa
noastră, pentru că a fost generată de comportamentul
nostru mental şi afectiv. Prin gând omul se îmbolnăveşte
şi tot prin gând el se vindecă.
Adevărata vindecare începe în momentul în care ne
gândim ce am vrea să facem atunci când ne vom
recâştiga sănătatea. Nu tratamentul medical este cauza
vindecării, ci credinţa fermă. ”De veţi crede, toate sunt
cu putinţă celui care crede”. Marcu 9, 23)
Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă. Când
rana este tratată cu iubire ea se vindecă repede.
Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă,
în funcţie de cât de mult aţi capitulat în faţa iubirii. În
măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie
şi iubire vom putea să învingem treptat orice boală.
Vindecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite,
lecţiile învăţate, atenţionarea luată în seamă.
Nu este suficient să acceptăm boala, trebuie să ne
bucurăm că ea ne salvează sufletul şi trupul. Noi trebuie
să acceptăm toate umilinţele, neplăcerile pricinuite
trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică
sufletul.
Dacă avem curajul să fim cinstiţi cu noi putem uşor să
observăm că: jumătate din viaţă ne străduim să ne
distrugem sănătatea pentru avere, pentru ca apoi în
cealaltă jumătate să cheltuim averea pentru a ne
recâştiga sănătatea, cât se mai poate din ea."
Valeriu Popa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu